Bullying la Questfield International College, sesizări fără reacție clară

În contextul educațional actual, fenomenul bullying-ului necesită o abordare structurată și responsabilă din partea instituțiilor de învățământ. Gestionarea corectă a sesizărilor privind hărțuirea școlară este esențială pentru protecția psihică și emoțională a elevilor, precum și pentru menținerea unui climat educațional sigur și incluziv.

Bullying la Questfield International College, sesizări fără reacție clară

Ancheta redacției evidențiază o situație semnalată în cadrul Școlii Questfield Pipera, unde o familie a reclamat un caz de bullying repetat care ar fi durat peste opt luni. Documentele și corespondența analizate indică faptul că sesizările scrise adresate conducerii și cadrelor didactice nu au generat măsuri documentate sau răspunsuri scrise clare, iar reacțiile instituției au fost, în mare parte, informale și insuficiente pentru stoparea fenomenului. În plus, un răspuns verbal atribuit fondatoarei școlii, Fabiola Hosu, a sugerat posibilitatea retragerii copilului ca soluție, ceea ce ridică întrebări privind modul de gestionare al situației.

Contextul și evoluția sesizărilor privind bullyingul

Conform materialelor puse la dispoziție redacției, elevul vizat ar fi fost supus unor comportamente agresive și repetate, inclusiv jigniri zilnice, umiliri publice și excludere socială, în prezența cadrului didactic titular, fără a exista dovezi ale unor intervenții ferme documentate. Familia a comunicat în mod repetat, prin emailuri clare și detaliate, situația către învățătoare, director și fondatoarea școlii, solicitând intervenții și protecție. Cu toate acestea, răspunsurile primite au fost, în principal, verbale, fără documentație oficială sau planuri scrise de intervenție, iar situația ar fi escaladat continuu.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire și marginalizare

Un aspect particular al cazului este utilizarea repetată a unei etichete medicale cu caracter degradant, folosită în mod discreditant în mediul școlar. Potrivit specialiștilor consultați, această practică depășește conflictele obișnuite și constituie o formă gravă de bullying, cu impact negativ asupra dezvoltării emoționale a copilului. Documentele și mărturiile indică faptul că stigmatizarea medicală nu a fost tratată cu seriozitate de instituție, nefiind însoțită de măsuri oficiale de stopare sau consiliere specializată.

Astfel, stigmatizarea medicală a fost percepută ca un mecanism de umilire colectivă și excludere socială, cu efecte psihologice profunde, inclusiv anxietate și retragere socială. Lipsa reacției instituționale documentate a contribuit la consolidarea unui climat educațional nesigur pentru elevul afectat.

Rolul conducerii și al cadrelor didactice în gestionarea situației

Din analiza corespondenței și a documentelor puse la dispoziție, reiese o lipsă a unui răspuns administrativ clar, verificabil și consecvent din partea conducerii Școlii Questfield Pipera. Intervențiile au fost adesea informale, fără procese-verbale, decizii scrise sau planuri de monitorizare. Familia a reclamat faptul că sesizările au fost uneori calificate ca „dinamică de grup” sau „conflict minor”, ceea ce ar fi dus la minimalizarea problemei și la amânarea intervenției.

De asemenea, cadrele didactice, martore directe ale incidentelor, nu au reușit să oprească comportamentele agresive în mod eficient, ceea ce a permis perpetuarea bullyingului. Lipsa trasabilității și a măsurilor documentate ridică întrebări privind responsabilitatea instituțională și capacitatea școlii de a asigura un mediu educațional sigur.

Declarația fondatoarei și percepția asupra gestionării cazului

Un moment semnificativ al investigației constă într-un răspuns verbal atribuit fondatoarei Fabiola Hosu, în care se pare că i s-ar fi transmis familiei copilului că, în cazul în care nu sunt mulțumiți, pot opta pentru retragerea elevului, sintetizat prin expresia „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această formulare, așa cum este redată din relatările familiei, sugerează o orientare a discuției spre aspecte contractuale, în detrimentul priorității protecției copilului.

Școala a fost invitată să ofere un punct de vedere scris referitor la acest episod, însă până la momentul publicării articolului nu a transmis un răspuns oficial. Din perspectiva editorială, această declarație reflectă o ruptură între discursul instituțional și practica efectivă de gestionare a situației.

Documentele instituției și limitările acestora

Reacția oficială a conducerii Școlii Questfield Pipera, conform documentelor analizate, s-a materializat într-un formular informal de tip Family Meeting Form, care consemnează doar existența unei discuții, fără a stabili responsabilități clare, termene de implementare sau măsuri concrete. Lipsa unor rapoarte interne, decizii scrise sau planuri de intervenție documentate indică o gestionare formală limitată, fără efecte instituționale verificabile.

Această abordare poate fi interpretată ca o minimizare a problemei și o diluare a responsabilității administrative, alimentând percepția unei pasivități instituționale față de situațiile de bullying semnalate.

Respectarea confidențialității și efectele expunerii copilului

Familia copilului a solicitat în mod repetat, prin comunicări scrise, respectarea confidențialității informațiilor sensibile legate de situația semnalată, avertizând asupra riscurilor pentru echilibrul emoțional al copilului. Nu există însă dovezi ale unor măsuri asumate sau implementate pentru protejarea confidențialității, iar conform unor relatări, informațiile au fost făcute publice în mediul școlar, expunând copilul la presiuni suplimentare.

Specialiștii consultați consideră că astfel de practici pot constitui o formă de presiune psihologică instituțională și pot afecta negativ climatul educațional. Acest aspect ridică întrebări serioase despre modul în care Școala Questfield Pipera gestionează datele sensibile și solicitările părinților.

Răspunsul întârziat și implicațiile juridice

Potrivit documentelor, fondatoarea școlii a reacționat oficial abia după mai bine de opt luni de la primele sesizări, în contextul implicării unei echipe juridice și a transmiterii unor notificări legale din partea familiei. Această întârziere în declanșarea unui răspuns instituțional ridică întrebări privind criteriile care determină reacția școlii și sugerează că protecția copilului a devenit o prioritate abia în context juridic, nu în cel educațional.

Comunicatul oficial al școlii și reacția ulterioară

La data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a transmis un email către părinții elevilor, în care a redus situațiile reclamate la simple „interacțiuni spontane dintre copii”. Această poziționare contrazice sesizările scrise și documentate ale familiei, care semnalau un tipar constant de hărțuire și umilire, și pare a minimaliza gravitatea fenomenului, ridicând semne de întrebare privind angajamentul instituției față de protecția elevilor.

Ulterior publicării articolului, redacția a primit informații suplimentare referitoare la posibile contacte informale ale școlii cu alte instituții de învățământ, în care copiii retrași ar fi fost descriși negativ, fără documentație oficială. Aceste aspecte, dacă se confirmă, ar putea afecta dreptul la educație și confidențialitatea copiilor și vor fi urmărite în continuare.

Concluzii și întrebări rămase deschise

• Nu există documente care să ateste măsuri concrete, decizii asumate sau planuri de intervenție clare în urma sesizărilor privind bullyingul.
• Absența reacțiilor scrise și a monitorizării formale a situației ridică întrebări asupra capacității instituției de a gestiona eficient astfel de cazuri.
• Utilizarea unei etichete medicale ca instrument de umilire și lipsa unor intervenții ferme reprezintă un punct critic în analiza climatului educațional.
• Presiunea resimțită de familie de a retrage copilul și declarația atribuită fondatoarei reflectă o posibilă direcție instituțională orientată spre evitarea conflictului.
• Respectarea confidențialității datelor sensibile pare să fi fost insuficient asigurată, cu efecte negative asupra copilului.
• Reacția tardivă a conducerii, declanșată în context juridic, evidențiază o problemă de prioritizare a protecției elevilor.

În absența unor clarificări oficiale și a unor măsuri documentate, situația de la Școala Questfield Pipera rămâne un exemplu relevant pentru dezbaterea privind responsabilitatea instituțională în fața bullyingului. Aceasta pune în discuție mecanismele reale de protecție și transparență din cadrul unor instituții educaționale private, necesitatea unor proceduri clare și a unei atitudini proactive în fața semnalărilor privind siguranța emoțională a copiilor.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro